symfony oferă un script PHP prin care se poate genera automat un schelet de proiect, de aplicaţie, sau de modul; de obicei, proiectul angajează o bază de date, iar scriptul respectiv poate genera modulele (desigur, câte unul) în concordanţă cu schema acesteia.
Să presupunem însă un caz "extrem": baza de date conţine câteva zeci de tabele şi relaţii şi vrem să generăm toate modulele de administrare aferente acestora. Atunci, în loc să invocăm direct scriptul menţionat - pentru fiecare tabel, de atâtea ori - va fi preferabil să concepem un script Bash care să ambaleze invocarea php symfony într-un "for lista modulelor de creat".
După ce am parcurs sau măcar am răsfoit manualele (şi le-am şi întrebuinţat într-o aplicaţie proprie) am ajuns la ideea că lucrurile se puteau totuşi "prinde" şi pe calea care—oarecum paradoxal—este cea mai obişnuită: nu cu manualul începi, ci instalezi produsul, frunzăreşti oleacă prin documentaţie, apoi încerci să lansezi o aplicaţie "default" - observând ce se petrece, experimentând şi corelând cu "mici" investigaţii pe codul-sursă.
Lucrând astfel - folosind manualul nu ca pe o carte care trebuie citită în prealabil şi în mod liniar, ci pentru a căuta clarificări şi validări - se poate ajunge la acea înţelegere a principiilor de lucru specifice care este suficientă în fond, pentru a începe să foloseşti produsul conform propriilor necesităţi. Obişnuinţa cu acest stil de lucru se dovedeşte benefică apoi şi pe parcursul dezvoltării propriilor aplicaţii.
aplicaţie Web care să permită operaţii de listare, updatare, inserare, ştergere (pe scurt, "CRUD") pentru oricare tabel existent într-o bază de date precizată (presupunând drepturi de acces corespunzătoare).
Creem un server PHP (inclusiv pentru Windows cu XAMPP) care foloseşte Ymacs (permiţând în plus, încărcare şi scriere de fişiere de pe disc).
Realizarea unei aplicaţii Web implică lucrul într-un editor de text (pe mai multe fişiere, de diverse tipuri) şi "verificări" în browser. Integrând Ymacs, avem acum acest câştig metodologic: aplicaţia se poate dezvolta (sau/şi expune pas cu pas) lucrând numai în browser: într-un Tab al browserului se încarcă şi se editează corelativ fişierele necesare (folosind bufferele Ymacs), într-un alt Tab se testează aplicaţia pe parcursul lucrului.
Formulăm în diverse limbaje, soluţionarea unei aceleiaşi probleme—calculul factorialului (recursiv). Vizăm aspecte de elaborare, aspectele algoritmice necesare şi corelaţii fireşti între limbaje.
Câte cifre are n!; aplicaţie (javascript + HTML) bazată pe logaritmi. Aplicaţie pentru compararea numărului de operaţii cifră-cu-cifră necesare calculului n! în baza 10, respectiv în baza 256.
n! în limbajele bc, PHP, Python; modelare OOP în javascript folosind baza 106; program perl folosind modulul Math::BigInt; modelare OOP în perl folosind baza 106; program C folosind biblioteca GMP; modelare OOP în C++ (GCC g++) folosind baza 216 (şi conversie la baza 104); program în limbaj de asamblare GNU as şi elemente de programare în limbaj de asamblare sub Linux (transmiterea parametrilor, funcţia mmap(), folosirea apelurilor de sistem, instrucţiunea int 0x80; folosirea instrucţiunilor FPU; informaţii asupra fişierului executabil).
CCD Vaslui mi-a oferit 24 de ore (în martie-aprilie 2011) de introducere în Linux şi iniţiere în dezvoltarea de aplicaţii Web - pentru profesori de informatică, dar care folosesc curent numai Windows şi nu au experienţă de lucru pe Web.
//web24.docere.ro prezintă (cu cizelarea cuvenită) lecţiile desfăşurate. Aici prezentăm unele elemente de substrat - motivaţii, tehnici metodologice - ale acestei încercări pe 24 de ore.
Media dinamică
Linux şi aplicaţii Web
în 24 de ore
Orar şcolar
documentaţie Sphinx
ŞahStartTemp